7 Iar pe toți cei ce au mai rămas dintre hitiți, amoriți, periziți, hiviți, iebusiți, – cei ce nu făceau parte din Israel, –
8 adică dintre urmașii acestora, care rămăseseră în țară și pe care israeliții nu i-au nimicit, Solomon i-a folosit la muncă forțată și așa au rămas până astăzi.
9 Dar Solomon nu i-a folosit pe israeliți ca sclavi la lucrarea sa, căci aceștia îi slujeau ca ostași, căpetenii și conducători de care și de cavalerie.
10 Căpeteniile aflate în slujba regelui Solomon, puse să supravegheze poporul, erau în număr de două sute cincizeci.
11 Solomon a dus-o pe fiica lui Faraon din Cetatea lui David, în palatul pe care îl zidise pentru ea, căci zisese: „Să nu locuiască soția mea în palatul lui David, regele lui Israel, pentru că locurile în care a intrat Chivotul Domnului sunt sfinte!“
12 Solomon aducea arderi de tot Domnului pe altarul Domnului , zidit în fața porticului,
13 potrivit cu reglementările zilnice pentru jertfe, care fuseseră poruncite de Moise să fie aduse cu ocazia Sabatului, a lunii noi și a celor trei sărbători anuale: Sărbătoarea Azimelor, Sărbătoarea Săptămânilor și Sărbătoarea Corturilor.