3 Numai că înălțimile nu au fost îndepărtate și poporul încă mai aducea jertfe și tămâie pe înălțimi.
4 Ioaș le-a zis preoților: „Strângeți tot argintul care a fost adus ca dar sfânt la Casa Domnului , argintul strâns la numărătoarea poporului, argintul pentru răscumpărarea lucrurilor închinate și tot argintul pe care cineva îl aduce de bunăvoie la Casa Domnului.
5 Fiecare preot să-l ia de la vistiernici și să-l folosească la restaurarea Casei, oriunde va descoperi ceva de restaurat.“
6 Dar în al douăzeci și treilea an al regelui Ioaș, preoții încă nu restauraseră Casa,
7 așa că regele Ioaș i-a chemat pe preotul Iehoiada și pe ceilalți preoți și le-a zis: „De ce n-ați restaurat încă Templul? Acum, să nu mai luați argint de la vistiernicii voștri, ci să-l dați pentru restaurarea Templului.“
8 Preoții au fost de acord să nu mai ia argint de la popor și să nu se mai ocupe ei de restaurarea Templului.
9 Prin urmare, preotul Iehoiada a luat un cufăr, i-a făcut o gaură în capac și l-a pus alături de altar, pe partea dreaptă cum se intră în Casa Domnului. Preoții care păzeau poarta puneau în el tot argintul care se aducea la Casa Domnului.