1 Ioram, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel, în Samaria, în al optsprezecelea an al domniei lui Iehoșafat, regele lui Iuda, și a domnit timp de doisprezece ani.
2 El a făcut ce este rău înaintea Domnului , totuși nu cum făcuse tatăl său și mama sa, căci a îndepărtat stâlpul sacru al lui Baal , pe care-l făcuse tatăl său.
3 El însă a săvârșit păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască, și nu s-a depărtat de ele.
4 Meșa, regele Moabului, era crescător de oi și era nevoit să dea regelui lui Israel o sută de mii de miei și o sută de mii de berbeci cu tot cu lâna lor.
5 Însă, după moartea lui Ahab, regele Moabului s-a răsculat împotriva regelui lui Israel.
6 Regele Ioram a ieșit atunci din Samaria și a numărat întregul Israel.
7 Pe urmă a trimis un mesaj lui Iehoșafat, regele lui Iuda, zicând: – Regele Moabului s-a răsculat împotriva mea. Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Moabului? – Vin, a răspuns el. Eu și cu tine vom fi una, poporul meu ca poporul tău și caii mei ca ai tăi.
8 Pe ce drum vom merge? a întrebat el. – Pe drumul prin pustia Edomului, a răspuns Ioram.
9 Regele Israelului, regele lui Iuda și regele Edomului au plecat. Dar după ce au înaintat, ocolind timp de șapte zile, n-a mai fost apă pentru oștire și animale.
10 Atunci regele Israelului a zis: Ah! Domnul i-a chemat pe acești trei regi ca să-i dea în mâinile Moabului?
11 Dar Iehoșafat a zis: Nu este aici nici un profet al Domnului prin care să-L întrebăm pe Domnul? Atunci unul dintre slujitorii regelui lui Israel a răspuns: Este aici Elisei, fiul lui Șafat, care obișnuia să toarne apă pe mâinile lui Ilie.
12 Iehoșafat a zis: Cuvântul Domnului este cu el! Atunci regele lui Israel, Iehoșafat și regele Edomului s-au dus la el.
13 Elisei i-a zis regelui lui Israel: Ce am eu de-a face cu tine? Du-te la profeții tatălui tău și la profeții mamei tale! Nu! a răspuns regele Israelului, căci Domnul a chemat pe acești trei regi ca să-i dea în mâinile Moabului.
14 Elisei a zis: Viu este Domnul Oștirilor, al Cărui slujitor sunt, că, dacă n-aș avea în vedere pe Iehoșafat, regele lui Iuda, pe tine nici nu te-aș băga în seamă și nici nu m-aș uita la tine.
15 Acum aduceți-mi un cântăreț cu o harfă. În timp ce cântărețul cânta, mâna Domnului a coborât peste Elisei
16 și el a zis: „Așa vorbește Domnul : «Faceți în această vale groapă lângă groapă,
17 pentru că – așa vorbește Domnul – deși nu veți vedea vânt sau ploaie, valea se va umple cu apă și veți bea atât voi, cât și vitele și animalele voastre.
18 Însă acesta este doar un lucru mărunt pentru Domnul , astfel că El va da și pe Moab în mâinile voastre.
19 Voi veți nimici toate cetățile întărite și toate cetățile alese, veți tăia fiecare copac bun, veți astupa izvoarele de apă și veți strica cu pietre fiecare ogor bun.»“
20 În dimineața următoare, în timp ce se aducea jertfa, a început să vină dintr-odată apă de pe drumul dinspre Edom, și pământul s-a umplut de apă.
21 Atunci toți moabiții, când au auzit că regii vin să lupte împotriva lor, i-au chemat pe toți aceia care erau în stare să poarte armele, tineri și bătrâni, și au stat la hotar.
22 Când s-au trezit dis-de-dimineață, soarele strălucea deasupra apelor și moabiții au văzut în fața lor apele roșii ca sângele.
23 „Acesta este sânge!“ au zis ei. „Regii s-au luptat între ei și s-au omorât unii pe alții! Acum, la pradă, Moab!“
24 Dar când au intrat în tabăra lui Israel, israeliții s-au ridicat și i-au bătut pe moabiți până când aceștia au fugit dinaintea lor. Apoi au pătruns în țară și i-au ucis pe moabiți.
25 Le-au distrus cetățile și toți bărbații au aruncat pietre în toate ogoarele, umplându-le astfel cu pietre. Au astupat toate izvoarele de apă și au tăiat toți copacii buni. Mai rămăseseră doar zidurilecetății Chir-Hareset, însă prăștiașii au înconjurat-o și au cucerit-o.
26 Când regele Moabului a văzut că a fost învins în luptă, a luat cu el șapte sute de oameni care luptau cu sabia, cu gând să-și croiască drum până la regele Edomului, dar n-au putut.
27 Atunci a luat pe întâiul său născut, care urma să fie rege în locul lui și l-a adus ca ardere de tot pe zidul cetății. O mare indignare l-a cuprins pe Israel. Drept urmare Israel s-a retras din Moab, întorcându-se acasă.