21 Iată că acum te încrezi în Egipt, în acel toiag de trestie frântă, care străpunge și rănește mâna oricui se sprijină pe ea. Așa este Faraon, monarhul Egiptului, pentru toți cei ce se încred în el.
22 Dacă îmi veți spune: ‘Noi ne încredem în Domnul , Dumnezeul nostru!’, oare nu este El Acela ale Cărui înălțimi și altare le-a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda și Ierusalimului: ‘Să vă închinați înaintea acestui altar din Ierusalim!’»?
23 Vino acum și fă o înțelegere cu stăpânul meu, împăratul Asiriei: eu îți voi da două mii de cai, dacă tu vei putea găsi călăreți pentru ei.
24 Și cum vei putea îndepărta măcar o singură căpetenie dintre cei mai neînsemnați slujitori ai stăpânului meu, când tu te bazezi pe Egipt pentru care și călăreți?
25 Mai mult, am înaintat eu oare fără Domnul împotriva acestui loc, ca să-l distrug? Domnul Însuși mi-a zis: «Înaintează împotriva acestei țări și distruge-o!»“
26 Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, Șebna și Ioah i-au răspuns lui Rab-Șache: Vorbește, te rugăm, slujitorilor tăi în limba aramaică, pentru că o înțelegem, și nu ne vorbi în limba iudaică, în auzul poporului care este pe zid!
27 Dar Rab-Șache le-a zis: Oare stăpânului vostru și vouă, m-a trimis stăpânul meu să spun aceste cuvinte? Oare nu m-a trimis la oamenii aceștia, care stau pe zid și care, asemenea vouă, vor trebui să-și mănânce propriile murdării și să-și bea propriul ud?