17 pentru că – așa vorbește Domnul – deși nu veți vedea vânt sau ploaie, valea se va umple cu apă și veți bea atât voi, cât și vitele și animalele voastre.
18 Însă acesta este doar un lucru mărunt pentru Domnul , astfel că El va da și pe Moab în mâinile voastre.
19 Voi veți nimici toate cetățile întărite și toate cetățile alese, veți tăia fiecare copac bun, veți astupa izvoarele de apă și veți strica cu pietre fiecare ogor bun.»“
20 În dimineața următoare, în timp ce se aducea jertfa, a început să vină dintr-odată apă de pe drumul dinspre Edom, și pământul s-a umplut de apă.
21 Atunci toți moabiții, când au auzit că regii vin să lupte împotriva lor, i-au chemat pe toți aceia care erau în stare să poarte armele, tineri și bătrâni, și au stat la hotar.
22 Când s-au trezit dis-de-dimineață, soarele strălucea deasupra apelor și moabiții au văzut în fața lor apele roșii ca sângele.
23 „Acesta este sânge!“ au zis ei. „Regii s-au luptat între ei și s-au omorât unii pe alții! Acum, la pradă, Moab!“