6 Când vasele au fost pline, ea i-a zis fiului său: Mai adu-mi un vas! Nu mai este nici unul, i-a zis el. Atunci uleiul a încetat să mai curgă.
7 După aceea s-a dus și i-a spus omului lui Dumnezeu lucrul acesta. El i-a zis: „Du-te, vinde uleiul și plătește-ți datoria, iar cu ce va rămâne vei putea trăi tu și fiii tăi.“
8 Într-o zi Elisei trecea prin Sunem. Acolo era o femeie bogată care a stăruit ca el să mănânce la ea. Și ori de câte ori trecea pe acolo, Elisei se oprea la ea ca să mănânce.
9 Ea i-a zis soțului ei: „Iată, știu că omul acesta, care trece adesea pe la noi, este un om sfânt al lui Dumnezeu.
10 Să facem pe acoperiș o odaie mică cu pereți și să punem în ea un pat pentru el, o masă, un scaun și un sfeșnic, pentru ca oricând va veni la noi, să poată sta acolo.“
11 Într-o zi, când Elisei s-a întors, a intrat în odaie și s-a odihnit acolo.
12 Apoi a zis slujitorului său, Ghehazi: „Cheam-o pe șunamita aceasta!“ Ghehazi a chemat-o și ea a venit.