13 Unul dintre slujitorii lui i-a răspuns: Dă-ne voie să luăm cinci cai din cei care au mai rămas în cetate. Dacă vor rămâne aici, li se va întâmpla același lucru care i se întâmplă acum întregii mulțimi a lui Israel, adică vor pieri așa cum piere toată mulțimea lui Israel. Să trimitem deci și să vedem ce s-a întâmplat.
14 Au luat două care cu caii lor și regele i-a trimis pe urmele oștirii Aramului, spunându-le: „Duceți-vă și vedeți ce s-a întâmplat.“
15 Au mers pe urma lor până la Iordan și iată că tot drumul era plin cu haine și cu lucruri pe care le aruncaseră arameii în goana lor. Mesagerii s-au întors și l-au înștiințat pe rege.
16 Apoi poporul a ieșit și a jefuit tabăra arameilor. O măsură de făină a ajuns să se vândă cu un șechel, iar două măsuri de orz – cu un șechel, după Cuvântul Domnului.
17 Regele încredințase paza porții ofițerului pe mâna căruia se sprijinea, dar acesta a murit călcat în picioare de poporul de la poartă, după cuvântul rostit de omul lui Dumnezeu când venise regele la el.
18 S-a împlinit întocmai cum i-a profețit omul lui Dumnezeu regelui, când a zis: „Mâine, pe vremea aceasta, se va vinde la poarta Samariei o măsură de făină cu un șechel și două măsuri de orz cu un șechel.“
19 Atunci ofițerul regelui îi spusese omului lui Dumnezeu: „Nici dacă ar face Domnul ferestre în cer nu s-ar putea întâmpla un asemenea lucru.“ Iar omul lui Dumnezeu îi răspunsese: „Vei vedea cu ochii tăi, dar tu nu vei mânca din ele.“