16 Apoi Iehu a încălecat și s-a dus la Izreel, căci Ioram se odihnea acolo, iar Ahazia, regele lui Iuda, se dusese să-l vadă.
17 Străjerul care stătea pe turnul din Izreel a văzut trupele lui Iehu venind și a zis: Văd niște trupe venind! Trimite îndată un călăreț ca să-i întâmpine și să-i întrebe dacă vin cu gânduri de pace, a zis Ioram.
18 Călărețul a plecat și, când l-a întâlnit pe Iehu, i-a zis: Așa vorbește regele: „Vii cu gânduri de pace?“ Ce-ți pasă ție dacă vin cu gânduri de pace? i-a răspuns Iehu. Urmează-mă! Străjerul l-a înștiințat pe rege, zicându-i: Mesagerul s-a dus până la ei, dar nu se mai întoarce!
19 Atunci a fost trimis un al doilea călăreț, care s-a dus la ei și le-a zis: Așa vorbește regele: „Vii cu gânduri de pace?“ Ce-ți pasă ție dacă vin cu gânduri de pace? i-a răspuns Iehu. Urmează-mă!
20 Străjerul l-a înștiințat pe rege, zicându-i: Mesagerul s-a dus până la ei, dar nu se mai întoarce! După felul cum este mânat carul din frunte, cel ce vine este Iehu, fiul lui Nimși, căci el mână ca un nebun.
21 Înhamă! a poruncit Ioram. După ce au pregătit carul, Ioram, regele lui Israel, și Ahazia, regele lui Iuda, au plecat fiecare în carul lui să-l întâlnească pe Iehu; și l-au întâlnit în ogorul izreelitului Nabot.
22 Când l-a văzut Ioram pe Iehu, i-a zis: Vii cu gânduri de pace, Iehu? Cum pot să vin cu gânduri de pace atâta timp cât desfrânările mamei tale, Izabela, și vrăjitoriile ei sunt atât de multe? i-a răspuns el.