1 „Așa cum muștele moarte strică și fermentează untdelemnul negustorului, tot așa puțină nebunie copleșește înțelepciunea și slava.
2 Inima înțeleptului îl conduce la dreapta, dar inima nesăbuitului îl conduce la stânga.
3 Prostul umblă fără minte pe cale și se laudă tuturor cu prostia lui.
4 Dacă izbucnește mânia stăpânitorului împotriva ta, nu-ți pierde cumpătul, căci calmul te păzește de mari păcate.
5 Există un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greșeală care vine din partea stăpânitorului:
6 prostia este pusă în multe funcții înalte, pe când cei înstăriți ocupă funcții modeste.
7 Am văzut sclavi călare și prinți mergând pe jos ca sclavii.
8 Cel ce sapă groapa altuia, poate să cadă el în ea, iar pe cel ce dărâmă un zid, îl poate mușca un șarpe.
9 Cine sfărâmă pietre, poate fi lovit de ele, și cine crapă lemne, se află în pericol din pricina lor.
10 Dacă fierul toporului este tocit și lama lui neascuțită, trebuie să-ți întețești eforturile la tăiat! De aceea la câștig se ajunge prin înțelepciune!
11 Când șarpele mușcă, fiindcă n-a fost vrăjit, stăpânul lui nu are nici un câștig.
12 Cuvintele gurii înțeleptului sunt o desfătare, dar buzele nebunului îl vor înghiți.
13 Primele cuvinte ale gurii lui sunt prostești, iar ultimele sunt nebunie curată –
14 prostul spune o mulțime de vorbe. Omul nu știe ce se va întâmpla; cine îi poate spune ce va fi după el?
15 Osteneala prostului îl obosește; nici măcar nu cunoaște drumul spre cetate.
16 Vai de tine țară, al cărei rege este un copilși ai cărei prinți chefuiesc dis-de-dimineață!
17 Ferice de tine, țară al cărei rege este de viță nobilă și ai cărei prinți dau ospețe la vremea potrivită, ca să se întărească, și nu să se îmbete!
18 Din pricina leneviei se lasă grinda, iar, când mâinile sunt leneșe, plouă în casă.
19 Ospețele se fac pentru a petrece, vinul este pentru înveselirea vieții, dar argintul răspunde la toate.
20 Nu-l blestema pe rege nici chiar în mintea ta, nu-l blestema pe cel înstărit nici chiar în odaia ta de culcare, căci s-ar putea ca pasărea cerului să-ți ducă vorba și un sol înaripat să-ți dea pe față spusele.“