6 Nu lăsa gura să-ți ducă trupul în păcat, așa încât să-i zici trimisuluilui Dumnezeu: «A fost o greșeală!» De ce să se mânie Dumnezeu din pricina glasului tău și să nimicească lucrarea mâinilor tale?
7 Visele multe sunt deșarte, la fel cum și cuvintele multe sunt nefolositoare. Așadar, teme-te de Dumnezeu!“
8 „Când vezi că într-o provincie săracul este asuprit, iar dreptatea și omul drept sunt persecutați, să nu te miri de lucrurile acestea, căci un dregător veghează peste un alt dregător, iar peste amândoi veghează alții și mai mari!
9 Cu toții au parte de resursele țării, iar menirea unui rege este de a apăra ogoarele.
10 Cel ce iubește argintul nu se satură de el, iar cine iubește bogăția nu are câștig. Aceasta este tot o deșertăciune!
11 Când se înmulțesc bunătățile, se înmulțesc și cei ce le mănâncă și ce câștig mai are proprietarul lor, decât doar că le vede cu ochii lui?
12 Dulce este somnul pentru cel ce a muncit, fie că a mâncat puțin, fie că a mâncat mult, însă bogatului, îndestularea nu-i oferă liniștea pentru odihnă.