9 Mai bună este priveliștea dată de ochi, decât hoinăreala după pofte! Dar și aceasta este deșertăciune și goană după vânt!
10 Ceea ce există de mult timp a fost deja numit și ce este omul a fost cunoscut deja; el nu se poate judeca cu cel ce este mai tare decât el.
11 Cu cât sunt mai numeroase cuvintele, cu atât este mai mare deșertăciunea! Și ce folos are omul din aceasta?
12 Cine știe ce este bine cu adevărat pentru om în scurta lui viață, în zilele vieții lui deșarte, pe care le petrece ca o umbră? Cine îi poate spune omului ce va fi după el sub soare?“