14 Ezechia a luat scrisoarea din mîna solilor, și a citit-o. Apoi s’a suit la Casa Domnului, și a întins-o înaintea Domnului,
15 căruia i-a făcut următoarea rugăciune: „Doamne, Dumnezeul lui Israel, care șezi pe heruvimi! Tu ești singurul Dumnezeu al tuturor împărățiilor pămîntului! Tu ai făcut cerurile și pămîntul.
16 Doamne, pleacă-Ți urechea, și ascultă! Doamne, deschide-Ți ochii, și privește. Auzi cuvintele lui Sanherib, care a trimes pe Rabșache să batjocorească pe Dumnezeul cel viu.
17 Da, Doamne, este adevărat că împărații Asiriei, au nimicit neamurile și le-au pustiit țările,
18 și că au aruncat în foc pe dumnezeii lor; dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări făcute de mîna omului, erau lemn și piatră; și i-au nimicit.
19 Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăvește-ne din mîna lui Sanherib, ca să știe toate împărățiile pămîntului că numai Tu ești Dumnezeu, Doamne!“
20 Atunci Isaia, fiul lui Amoț, a trimes să spună lui Ezechia: Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel „Am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei.