7 Cincizeci de inși dintre fiii proorocilor au sosit și s’au oprit la o depărtare oarecare în fața lor, și ei amîndoi s’au oprit pe malul Iordanului.
8 Atunci Ilie și-a luat mantaua, a făcut-o sul, și a lovit cu ea apele, cari s’au despărțit într’o parte și într’alta, și au trecut amîndoi pe uscat.
9 Dupăce au trecut, Ilie a zis lui Elisei: „Cere ce vrei să-ți fac, înainte ca să fiu răpit dela tine.“ Elisei a răspuns: „Te rog să vină peste mine o îndoită măsură din duhul tău!“
10 Ilie a zis: „Greu lucru ceri. Dar dacă mă vei vedea cînd voi fi răpit dela tine, așa ți se va întîmpla; dacă nu, nu ți se va întîmpla așa,“
11 Pe cînd mergeau ei vorbind, iată că un car de foc și niște cai de foc i-au despărțit pe unul de altul, și Ilie s’a înălțat la cer într’un vîrtej de vînt.
12 Elisei se uita și striga: „Părinte! Părinte! Carul lui Israel și călărimea lui!“ Și nu l-a mai văzut. Apucîndu-și hainele, le-a sfîșiat în două bucăți,
13 și a ridicat mantaua, căreia îi dăduse drumul Ilie. Apoi s’a întors, și s’a oprit pe malul Iordanului;