23 Ci abia în al optsprezecelea an al împăratului Iosia s’au prăznuit aceste Paște în cinstea Domnului, la Ierusalim.
24 Mai mult, Iosia a stîrpit pe cei ce chemau duhurile, pe cei ce spuneau viitorul, terafimii, idolii, și toate urîciunile cari se vedeau în țara lui Iuda și la Ierusalim, ca să împlinească astfel cuvintele legii, scrise în cartea pe care o găsise preotul Hilchia în Casa Domnului.
25 Înainte de Iosia, n’a fost niciun împărat care să se întoarcă la Domnul, ca el, din toată inima, din tot sufletul și din toată puterea lui, întocmai după toată legea lui Moise; și chiar după el, n’a fost niciunul ca el.
26 Totuș Domnul nu S’a întors din iuțimea mîniei Lui celei mari, de care era aprins împotriva lui Iuda, din pricina tuturor celor ce făcuse Manase ca să-L mînie.
27 Și Domnul a zis: „Voi lepăda și pe Iuda dinaintea Mea, cum am lepădat pe Israel, și voi lepăda cetatea aceasta a Ierusalimului, pe care o alesesem, și casa despre care zisesem: «Acolo va fi Numele Meu.“
28 Celelalte fapte ale lui Iosia, și tot ce a făcut el, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraților lui Iuda?
29 Pe vremea sa, Faraon Neco, împăratul Egiptului, s’a suit împotriva împăratului Asiriei, la rîul Eufratului. Împăratul Iosia i-a ieșit înainte; și Faraon l-a omorît la Meghido, cum l-a văzut.