22 „Să nu-i măcelărești“, a răspuns Elisei. „Obicinuiești tu oare să măcelărești pe aceia pe cari îi iei prinși cu sabia și cu arcul tău? Dă-le pîne și apă, ca să mănînce și să bea; apoi să se ducă la stăpînul lor.“
23 Împăratul lui Israel le-a dat un prînz mare, și ei au mîncat și au băut; apoi le-a dat drumul, și au plecat la stăpînul lor. Și oștile Sirienilor nu s’au mai întors pe ținutul lui Israel.
24 După aceea, Ben-Haded, împăratul Siriei, strîngîndu-și toată oștirea, s’a suit și a împresurat Samaria.
25 În Samaria a fost o mare foamete, și atît de mult au strîmtorat-o încît un cap de măgar prețuia optzeci de sicli de argint, și un sfert de cab de găinaț de porumbel cinci sicli de argint.
26 Și pe cînd trecea împăratul pe zid, o femeie i-a strigat: „Scapă-mă, împărate, domnul meu!“
27 El a răspuns: „Dacă nu te scapă Domnul, cu ce să te scap eu? Cu venitul ariei sau al teascului?“
28 Și împăratul i-a zis: „Ce ai?“ Ea a răspuns: „Femeia aceea mi-a zis:«Dă-mi pe fiul tău să-l mîncăm astăzi, și mîne vom mînca pe fiul meu.»