13 Unul din slujitorii împăratului a răspuns: „Să se ia cinci din caii cari au mai rămas în cetate, – li se va întîmpla doar cum s’a întîmplat la toată mulțimea lui Israel care a mai rămas, toată mulțimea lui Israel care se istovește, – și să trimetem să vedem ce se petrece.“
14 Au luat două cară cu caii lor, și împăratul a trimes niște soli pe urmele oștirii Sirienilor, zicînd: „Duceți-vă și vedeți.“
15 S’au dus după ei pînă la Iordan; și iată că tot drumul era plin cu haine și lucruri pe cari le aruncaseră Sirienii în goana lor. Solii s’au întors, și au spus împăratului.
16 Poporul a ieșit, și a jăfuit tabăra Sirienilor. Și s’a vîndut o măsură de floare de făină cu un siclu și două măsuri de orz cu un siclu, după cuvîntul Domnului.
17 Împăratul încredințase paza porții în mîna călărețului pe brațul căruia se rezemase atunci. Dar călărețul acesta a fost călcat în picioare de popor la poartă și a murit, după cuvîntul pe care-l rostise omul lui Dumnezeu, cînd se pogorîse împăratul la el.
18 Omul lui Dumnezeu spusese atunci împăratului: „Mîne, la ceasul acesta, se vor vinde la poarta Samariei două măsuri de orz cu un siclu și o măsura de floare de făină cu un siclu.“
19 Iar călărețul răspunsese omului lui Dumnezeu: „Chiar dacă ar face Domnul ferestre în cer, cum s’ar putea întîmpla un asemenea lucru?“ Și Elisei zisese: „Vei vedea cu ochii tăi; dar tu nu vei mînca din ele.“