8 Împăratul a zis lui Hazael: „Ia cu tine un dar, și du-te înaintea omului lui Dumnezeu. Întreabă prin el pe Domnul, și zi: „Mă voi tămădui de boala aceasta?“
9 Hazael s’a dus înaintea lui Elisei, luînd cu el un dar, tot ce era mai bun în Damasc, patruzeci de cămile încărcate. Cînd a ajuns, s’a înfățișat înaintea lui, și a zis: „Fiul tău Ben-Hadad, împăratul Siriei, mă trimete la tine să te întreb: „Mă voi tămădui de boala aceasta?“
10 Elisei i-a răspuns: „Du-te și spune-i: «Te vei tămădui», măcar că Domnul mi-a descoperit că va muri.“
11 Omul lui Dumnezeu și-a pironit privirea asupra lui Hazael, și s’a uitat țintă la el multă veme; apoi a plîns.
12 Hazael a zis: „Pentruce plînge domnul meu?“ Și Elisei a răspuns: „Pentrucă știu răul pe care-l vei face copiilor lui Israel; vei pune foc cetăților întărite ale lor; vei ucide cu sabia pe tinerii lor, vei zdrobi pe pruncii lor, și vei spinteca pîntecele femeilor însărcinate.“
13 Hazael a zis: „Dar ce este robul tău, cînele acesta, ca să facă lucruri așa de mari?“ Și Elisei a zis: „Domnul mi-a descoperit că vei fi împărat al Siriei.
14 Hazael a plecat dela Elisei, și s’a întors la stăpînul său, care i-a zis: „Ce ți-a spus Elisei?“ Și el a răspuns: „Mi-a spus că te vei tămădui!“