5 Împăratul i-a zis: „Ce ai?“ Ea a răspuns: „Da, sînt văduvă, bărbatul mi-a murit!
6 Roaba ta avea doi fii; amîndoi s’au certat pe cîmp, și n’a fost nimeni să-i despartă; unul a lovit pe celalt, și l-a omorît.
7 Și iată că toată familia s’a ridicat împotriva roabei tale, zicînd: «Scoate încoace pe ucigașul fratelui său! Vrem să-l omorîm, pentru viața fratelui său pe care l-a ucis; vrem să nimicim chiar și pe moștenitor!» Ei ar stinge astfel și tăciunele care-mi mai rămîne, ca să nu lase bărbatului meu nici nume nici urmaș viu pe fața pămîntului.“
8 Împăratul a zis femeii: „Du-te acasă. Voi da porunci cu privire la tine.“
9 Femeia din Tecoa a zis împăratului: „Asupra mea, împărate, domnul meu, și asupra casei tatălui meu să cadă pedeapsa; împăratul și scaunul lui de domnie să nu aibă nimic de suferit“.
10 Împăratul a zis: „Dacă va vorbi cineva împotriva ta, să-l aduci la mine, și nu se va mai atinge de tine.“
11 Ea a zis: „Să-și aducă aminte împăratul de Domnul, Dumnezeul tău, pentruca răzbunătorul sîngelui să nu mărească prăpădul, și să nu mi se nimicească fiul!“ Și el a zis: „Viu este Domnul, că un păr din capul fiului tău nu va cădea la pămînt!“