21 Itai a răspuns împăratului, și a zis: „Viu este Domnul și viu este domnul meu împăratul, că în locul unde va fi domnul meu împăratul, fie ca să moară, fie ca să trăiască, acolo va fi și robul tău.“
22 David a zis atunci lui Itai: „Du-te și treci!“ Și Itai din Gat a trecut înainte, cu toți oamenii lui și toți copiii cari erau cu el.
23 Tot ținutul plîngea și scoteau țipete mari, la trecerea întregului popor. Împăratul a trecut apoi și el pîrîul Chedron, și tot poporul a apucat pe drumul care duce în pustie.
24 Țadoc era și el acolo, și cu el toți Leviții, ducînd chivotul legămîntului lui Dumnezeu; și au așezat jos chivotul lui Dumnezeu, și Abiatar se suia, în timp ce tot poporul isprăvea de ieșit din cetate.
25 Împăratul a zis lui Țadoc: „Du chivotul lui Dumnezeu înapoi în cetate. Dacă voi căpăta trecere înaintea Domnului, mă va aduce înapoi și mă va face să văd chivotul și locașul lui.
26 Dar dacă va zice: «Nu-mi place de tine», iată-mă, să facă ce va crede cu mine.
27 Împăratul a mai zis preotului Țadoc: «Înțelegi? Întoarce-te în pace în cetate, cu fiul tău Ahimaaț, și cu Ionatan, fiul lui Abiatar, cei doi fii ai voștri.