1 Cînd trecuse David puțin de vîrf, iată că Țiba, slujitorul lui Mefiboșet, a venit înaintea lui cu doi măgari înșălați, pe cari erau două sute de pîni, o sută de turte de stafide, o sută de roade de vară, și un burduf cu vin.
2 Împăratul a zis lui Țiba: „Ce vrei să faci cu acestea?“ Și Țiba a răspuns: „Măgarii sînt pentru casa împăratului, pentru călărie, pînile și roadele de vară sînt pentru hrana tinerilor, și vinul pentru potolirea setei celor ce vor fi obosiți în pustie.
3 Împăratul a zis: «Unde este fiul stăpînului tău?» Și Țiba a răspuns împăratului: «Iată, a rămas la Ierusalim, căci a zis: «Astăzi casa lui Israel îmi va da înapoi împărăția tatălui meu.“
4 Împăratul a zis lui Țiba: „Tot ce este al lui Mefiboșet este al tău.“ Și Țiba a zis: „Mă închin cu plecăciune! Să capăt trecere înaintea ta, împărate, domnul meu!“
5 David ajunsese pînă la Bahurim. Și de acolo a ieșit un om din familia și din casa lui Saul, numit Șimei, fiul lui Ghera. El îaninta blestemînd,
6 și a aruncat cu pietre după David și după toți slujitorii împăratului David, în timp ce tot poporul și toți vitejii stăteau la dreapta și la stînga împăratului.
7 Șimei vorbea astfel cînd blestema: „Du-te, du-te, om al sîngelui, om rău!