8 Și Hușai a zis: „Tu cunoști vitejia tatălui tău și a oamenilor lui; sînt înfuriați ca o ursoaică de pe cîmp, căreia i s’au răpit puii. Tatăl tău este un om de război, și nu va petrece noaptea cu poporul;
9 iată, acum, stă ascuns în vreo groapă sau în vreun alt loc. Și dacă, dela început, vor cădea unii subt loviturile lor, se va auzi îndată, și se va zice: «Poporul care urma pe Absalom a fost înfrînt!»
10 Atunci cel mai viteaz, chiar dacă ar fi avut o inimă de leu, se va înspăimînta; căci tot Israelul știe că tatăl tău este un viteaz, și că are niște viteji cu el.
11 Sfatul meu este dar ca tot Israelul să se strîngă la tine, dela Dan pînă la Beer-Șeba, o mulțime ca nisipul de pe marginea mării. Și tu însuți să mergi la luptă.
12 Dacă vom ajunge la el în vreun loc unde l-am găsi, vom cădea peste el cum cade roua pe pămînt; și nu va scăpa niciunul, nici el, nici vreunul din oamenii cari sînt cu el.
13 Dacă va fugi într’o cetate, tot Israelul va duce funii la cetatea aceea, și o vom trage în pîrîu, pînă cînd nu va mai rămînea nici o piatră în ea.“
14 Absalom și toți oamenii lui Israel au zis: „Sfatul lui Hușai, Architul, este mai bun decît sfatul lui Ahitofel.“ Dar Domnul hotărîse să nimicească bunul sfat al lui Ahitofel, ca să aducă nenorocirea peste Absalom.