25 Caraula a strigat, și a dat de știre împăratului. Împăratul a zis: „Dacă este singur, aduce vești.“ Și omul acela se apropia din ce în ce mai mult.
26 Caraula a văzut un alt om alergînd; a strigat la portar: „Iată un om aleargă singur singurel.“ Împăratul a zis: „Și el aduce vești.“
27 Caraula a zis: „Alergătura celui dintîi pare că e a lui Ahimaaț, fiul lui Țadoc.“ Și împăratul a zis: „Este un om de bine, și aduce vești bune.“
28 Ahimaaț a strigat, și a zis împăratului: „Este bine de tot!“ S’a închinat înaintea împăratului cu fața pînă la pămînt, și a zis: „Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul tău, care a dat în mînile noastre pe cei ce ridicau mîna împotriva domnului nostru împăratul.“
29 Împăratul a zis: „Tînărul Absalom este bine, sănătos?“ Ahimaaț a răspuns: „Am văzut o mare învălmășală, cînd a trimes Ioab pe slujitorul împăratului și pe mine, slujitorul tău: dar nu știu ce era.“
30 Și împăratul a zis: „Stai colea la o parte.“ Și Ahimaaț a stătut deoparte.
31 Îndată a sosit Cuși. Și a zis: „Să afle domnul meu, împăratul, vestea cea bună! Astăzi Domnul ți-a făcut dreptate, scăpîndu-te din mîna tuturor celor ce se ridicau împotriva ta.“