4 De ar merge în robie chiar înaintea vrăjmașilor lor, și acolo voi porunci săbiei să-i peardă; voi pune astfel ochii pe ei ca să le fac rău, nu bine.
5 Domnul, Dumnezeul oștirilor, atinge pămîntul, și se topește, și toți locuitorii lui jălesc. Se înalță ca rîul Nil, și se pogoară ca rîul Egiptului.
6 El Și-a zidit cămara în ceruri, Și-a întemeiat bolta deasupra pămîntului; cheamă apele mării, și le varsă pe fața pămîntului. Domnul este Numele Lui!
7 „Nu sînteți voi oare pentru Mine ca și copiii Etiopienilor, copii ai lui Israel? zice Domnul. N’am scos Eu pe Israel din țara Egiptului, ca și pe Filisteni din Caftor și pe Sirieni din Chir?“
8 „Iată, Domnul Dumnezeu are ochii pironiți peste împărăția aceasta vinovată, ca s’o nimicesc de pe fața pămîntului; totuș nu voi nimici de tot casa lui Iacov, zice Domnul.“
9 „Căci iată, voi porunci, și voi vîntura casa lui Israel între toate neamurile, cum se vîntură cu ciurul, fără să cadă un singur bob la pămînt!
10 Toți păcătoșii poporului Meu vor muri de sabie, cei ce zic: «Nu ne va ajunge nenorocirea, și nu va veni peste noi.“