7 Oamenii aceia i-au urmărit pe drumul care duce la vadul Iordanului, și după ce au ieșit ei, s’a închis poarta.
8 Înainte de a se culca iscoadele, Rahav s’a suit la ei pe acoperiș,
9 și le-a zis: „Știu că Domnul v’a dat țara aceasta, căci ne-a apucat groaza de voi, și toți locuitorii țării tremură înaintea voastră.
10 Fiindcă am auzit cum, la ieșirea voastră din Egipt, Domnul a secat înaintea voastră apele mării Roșii, și am auzit ce ați făcut celor doi împărați ai Amoriților dincolo de Iordan, lui Sihon și Og, pe cari i-ați nimicit cu desăvîrșire.
11 De cînd am auzit lucrul acesta, ni s’a tăiat inima, și toți ne-am pierdut nădejdea înaintea voastră; căci Domnul, Dumnezeul vostru, este Dumnezeu sus în ceruri și jos pe pămînt.
12 Și acum, vă rog, jurați-mi pe Domnul că veți avea față de casa tatălui meu aceeaș bunăvoință pe care am avut-o eu față de voi. Dați-mi un semn de încredințare
13 că veți lăsa cu viață pe tatăl meu, pe mama mea, pe frații mei, pe surorile mele, și pe toți ai lor, și că ne veți scăpa dela moarte.“