Iov 1 VDC

1 Era în țara Uț un om care se numea Iov. Și omul acesta era fără prihană și curat la suflet. El se temea de Dumnezeu, și se abătea de la rău.

2 I s’au născut șapte fii și trei fete.

3 Avea șapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi, cinci sute de măgărițe, și un foarte mare număr de slujitori.Și omul acesta era cel mai cu vază din toți locuitorii Răsăritului.

4 Fiii săi se duceau unii la alții, și dădeau, rînd pe rînd, cîte un ospăț. Și pofteau și pe cele trei surori ale lor să mănînce și să bea împreună cu ei.

5 Și, dupăce treceau zilele de ospăț, Iov chema și sfințea pe fiii săi: se scula disdedimineață și aducea pentru fiecare din ei cîte o ardere de tot. Căci zicea Iov: „Poate că fiii mei au păcătuit și au supărat pe Dumnezeu în inima lor.“ Așa avea Iov obicei să facă.

6 Fiii lui Dumnezeu au venit într’o zi de s’au înfățișat înaintea Domnului. Și a venit și Satana în mijlocul lor.

7 Domnul a zis Satanei: „De unde vii?“ Și Satana a răspuns Domnului: „Dela cutreerarea pămîntului și dela plimbarea pe care am făcut-o pe el.“

8 Domnul a zis Satanei: „Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pămînt. Este un om fără prihană și curat la suflet, care se teme de Dumnezeu și se abate dela rău.“

9 Și Satana a răspuns Domnului: „Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu?

10 Nu l-ai ocrotit Tu pe el, casa lui și tot ce este al lui? Ai binecuvîntat lucrul mînilor lui, și turmele lui acopăr țara.

11 Dar ia întinde-Ți mîna, și atinge-te de tot ce are, și sînt încredințat că Te va blestema în față.“

12 Domnul a zis Satanei: „Iată, îți dau pe mînă tot ce are, numai asupra lui să nu întinzi mîna.“Și Satana a plecat dinaintea Domnului.

13 Într’o zi, pe cînd fiii și fiicele lui Iov mîncau și beau vin în casa fratelui lor celui întîi-născut,

14 a venit la Iov un sol, care a zis: „Boii arau și măgărițele pășteau lîngă ei.

15 Și s’au aruncat niște Sabeeni asupra lor, i-au luat, și au trecut pe slujitori prin ascuțișul săbiei. Numai eu am scăpat, ca să-ți dau de știre.“

16 Pe cînd vorbea el încă, a venit un altul și a zis: „Focul lui Dumnezeu a căzut din cer, și a aprins oile și pe slujitorii tăi, și i-a ars de tot. Numai eu am scăpat, ca să-ți dau de știre.“

17 Pe cînd vorbea el încă, a venit un altul și a zis: „Niște Haldeeni, înșirați în trei cete, s’au aruncat asupra cămilelor, le-au luat și au trecut pe slujitori prin ascuțișul săbiei. Numai eu am scăpat, ca să-ți dau de știre.“

18 Pe cînd vorbea el încă, a venit un altul și a zis: „Fiii tăi și fiicele tale mîncau și beau vin în casa fratelui lor întîi-născut.

19 Și deodată, a venit un vînt mare de dincolo de pustie, și a izbit în cele patru colțuri ale casei: Casa s’a prăbușit peste tineri, și au murit. Și am scăpat numai eu, ca să-ți dau de știre.“

20 Atunci Iov s’a sculat, și-a sfîșiat mantaua, și și-a tuns capul. Apoi, aruncîndu-se la pămînt, s’a închinat,

21 și a zis: „Gol am ieșit din pîntecele mamei mele, și gol mă voi întoarce în sînul pămîntului. Domnul a dat, și Domnul a luat, – binecuvîntat fie Numele Domnului!“

22 În toate acestea, Iov n’a păcătuit de loc, și n’a vorbit nimic necuviincios împotriva lui Dumnezeu.

Capitolele

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42