7 Ochiul mi se întunecă de durere;toate mădularele mele sînt ca o umbră.
8 Oamenii fără prihană sînt înmărmuriți de aceasta,și cel nevinovat se răscoală împotriva celui nelegiuit.
9 Cel fără prihană rămîne totuș tare pe calea lui,cel cu mînile curate se întărește tot mai mult.
10 Dar voi toți, întoarceți-vă,veniți iarăș cu cuvîntările voastre,și vă voi arăta că între voi niciunul nu e înțelept.
11 Ce! mi s’au dus zilele,mi s’au nimicit planurile,planurile acelea făcute cu atîta iubire în inima mea …
12 Și ei mai spun că noaptea este zi,că se apropie lumina, cînd întunerecul a și venit!
13 Cînd Locuința morților o aștept ca locuință,cînd în întunerec îmi voi înălța culcușul;