8 Țara era a ta, fiindcă erai mai tare, te așezai în ea, fiindcă erai cu vază.
9 Dădeai afară pe văduve cu mînile goale,și brațele orfanilor le frîngeai.
10 Pentru aceea ești înconjurat de curse,și te-a apucat groaza dintr’o dată.
11 Nu vezi dar acest întunerec,aceste ape multe cari te năpădesc?
12 Nu este Dumnezeu sus în ceruri?Privește vîrful stelelor, ce înalt este!
13 Și tu zici: «Ce știe Dumnezeu?Poate să judece El prin întunerecul de nori?
14 Îl înfășoară norii, nu vede nimic,bolta cerească abea dacă o străbate!»