25 dacă m’am îngîmfat de mărimea averilor mele,de mulțimea bogățiilor pe cari le dobîndisem;
26 dacă am privit soarele cînd strălucea,luna cînd înainta măreață,
27 și dacă mi s’a lăsat amăgită inima în taină,dacă le-am aruncat sărutări (Sărutări, în semn de închinare.), ducîndu-mi mîna la gură:
28 și aceasta este tot o fărădelege care trebuie pedepsită de judecători,căci m’aș fi lepădat de Dumnezeul cel de sus!
29 Dacă m’am bucurat de nenorocirea vrăjmașului meu,dacă am sărit de bucurie cînd l-a atins nenorocirea,
30 eu, care n’am dat voie limbii mele să păcătuiască,să-i ceară moartea cu blestem;
31 dacă nu ziceau oamenii din cortul meu:«Unde este cel ce nu s’a săturat din carnea lui?»