2 Atunci s’a aprins de mînie Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, din familia lui Ram. El s’a aprins de mînie împotriva lui Iov, pentrucă zicea că este fără vină înaintea lui Dumnezeu.
3 Și s’a aprins de mînie împotriva celor trei prieteni ai lui, pentru că nu găseau nimic de răspuns și totuș osîndeau pe Iov.
4 Fiindcă ei erau mai în vîrstă decît el, Elihu așteptase pînă în clipa aceasta, ca să vorbească lui Iov.
5 Dar, văzînd că nu mai era niciun răspuns în gura acestor trei oameni, Elihu s’a aprins de mînie.
6 Și Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, a luat cuvîntul, și a zis: „Eu sînt tînăr, și voi sînteți bătrîni:de aceea m’am temut,și m’am ferit să vă arăt gîndul meu.
7 Eu îmi ziceam: «Să vorbească bătrîneța,marele număr de ani să învețe pe alții înțelepciunea.»
8 Dar, de fapt, în om, duhul,suflarea Celui Atotputernic, dă priceperea.