17 ca să abată pe om de la rău,și să-l ferească de mîndrie,
18 ca să-i păzească sufletul de groapăși viața de loviturile săbiei.
19 Și prin durere este mustrat omul în culcușul lui,cînd o luptă necurmată îi frămîntă oasele.
20 Atunci îi este greață de pîne,chiar și de bucatele cele mai alese.
21 Carnea i se prăpădește și piere,oasele cari nu i se vedeau rămîn goale;
22 sufletul i se apropie de groapă,și viața de vestitorii morții.
23 Dar dacă se găsește un înger mijlocitor pentru el,unul din miile acelea, cari vestesc omului calea pe care trebuie s’o urmeze,