1 Iov a luat cuvîntul și a zis:
2 „Oh! de ar fi cu putință să mi se cîntărească durerea,și să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă,
3 ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie!
4 Căci săgețile Celui Atotputernic m’au străpuns,sufletul meu le suge otrava,și groaza Domnului bagă fiori în mine!
5 Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeață?Mugește boul cînd are de mîncare?
6 Poți mînca ce-i fără gust și fără sare?Are vreun gust albușul unui ou?
7 Orice lucru de care aș vrea să nu m’ating,acela-i hrana mea, fie cît de grețoasă ea!