7 Adu-Ți aminte, Dumnezeule, că viața mea este doar o suflare!Ochii mei nu vor mai vedea fericirea.
8 Ochiul, care mă privește, nu mă va mai privi;ochiul tău mă va căuta, și nu voi mai fi.
9 Cum se risipește norul și trece,așa nu se va mai ridica celce se pogoară în Locuința morților!
10 Nu se va mai întoarce în casa lui,și nu-și va mai cunoaște locul în care locuia.
11 De aceea nu-mi voi ținea gura,ci voi vorbi în neliniștea inimii mele,mă voi tîngui în amărăciunea sufletului meu.
12 Oare o mare sînt eu, sau un balaur de mare,de-ai pus strajă în jurul meu?
13 Cînd zic: «Patul mă va ușura,culcușul îmi va alina durerile,»