12 Îi voi pustii și viile și smochinii, despre cari zicea: «Aceasta este plata pe care mi-au dat-o ibovnicii mei!» Le voi preface într’o pădure, și le vor mînca fiarele cîmpului.
13 O voi pedepsi pentru zilele cînd tămîia Baalilor, cînd se gătea cu veriga de nas, cu salba ei, și alerga după ibovnicii ei, uitînd de Mine, zice Domnul.“
14 „Deaceea iată, o voi ademeni și o voi duce în pustie, și-i voi vorbi pe placul inimii ei.
15 Acolo, îi voi da iarăș viile, și valea Acor i-o voi preface într’o ușă de nădejde, și acolo, va cînta ca în vremea tinereții ei, și ca în ziua cînd s’a suit din țara Egiptului.
16 În ziua aceea, zice Domnul, Îmi vei zice: «Bărbatul meu!» și nu-Mi vei mai zice: «Stăpînul meu!»
17 Voi scoate din gura ei numele Baalilor, ca să nu mai fie pomeniți pe nume.
18 În ziua aceea, voi încheia pentru ei un legămînt cu fiarele cîmpului, cu păsările cerului și cu tîrîtoarele pămîntului, voi sfărîma din țară arcul, sabia și orice unealtă de război, și-i voi face să locuiască în liniște.