1 „Veniți, să ne întoarcem la Domnul! Căci El ne-a sfîșiat, dar tot El ne va vindeca; El ne-a lovit, dar tot El ne va lega rănile.
2 El ne va da iarăș viața în două zile; a treia zi ne va scula, și vom trăi înaintea Lui.
3 Să cunoaștem, să căutăm să cunoaștem pe Domnul! Căci El se ivește ca zorile dimineței, și va veni la noi ca o ploaie, ca ploaia de primăvară, care udă pămîntul!“ –
4 Ce să-ți fac, Efraime? Ce să-ți fac, Iudo? Evlavia voastră este ca norul de dimineață, și ca roua care trece curînd.
5 Deaceea îi voi biciui prin prooroci, îi voi ucide prin cuvintele gurii Mele, și judecățile Mele vor străluci ca lumina!
6 Căci bunătate voiesc, nu jertfe, și cunoștință de Dumnezeu mai mult decît arderi de tot!
7 Dar ei au călcat legămîntul, ca oricare om de rînd; și nu Mi-au fost credincioși atunci.
8 Galaadul este o cetate de nelegiuiți, plină de urme de sînge!
9 Ceata preoților este ca o ceată de tîlhari, care stă la pîndă, săvîrșind omoruri pe drumul Sihemului; da, se dedau la mișelii.
10 În casa lui Israel am văzut lucruri grozave: acolo Efraim curvește, Israel se spurcă.
11 Și ție, Iudo, îți este pregătit un seceriș, cînd voi aduce înapoi pe robii de război ai poporului Meu!