11 Dar nicio disciplinare din prezent nu pare a fi bucurie, ci mâhnire; totuşi la urmă ea dă rodul paşnic al dreptăţii celor ce au fost antrenaţi prin ea.
12 De aceea, ridicaţi mâinile care atârnă şi îndreptaţi genunchii slăbiţi;
13 Şi faceţi cărări drepte pentru picioarele voastre, ca nu cumva cel şchiop să fie abătut de pe cale ci, mai degrabă, să fie vindecat.
14 Urmăriţi pacea cu toţi oamenii şi sfinţenia, fără care nimeni nu va vedea pe Domnul;
15 Veghind, ca nu cumva cineva să fie lipsit de harul lui Dumnezeu, ca nu cumva, răsărind vreo rădăcină de amărăciune, să vă tulbure şi prin aceasta mulţi să fie întinaţi;
16 Ca nu cumva să fie cineva curvar sau profan, ca Esau, care pentru o singură mâncare şi-a vândut dreptul său de întâi născut.
17 Fiindcă ştiţi că mai apoi, voind să moştenească binecuvântarea, a fost respins; fiindcă nu a găsit loc pentru pocăinţă, deşi cu grijă a căutat-o cu lacrimi.