10 Fiindcă cel ce a intrat în odihna lui, s-a şi oprit de la propriile lucrări, aşa cum Dumnezeu s-a oprit de la propriile lucrări.
11 Aşadar, să ne străduim să intrăm în acea odihnă, ca nu cumva cineva să cadă după acelaşi exemplu al necredinţei.
12 Căci cuvântul lui Dumnezeu este viu şi puternic şi mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri, străpungând până la separarea sufletului şi a duhului şi a încheieturilor şi a măduvei şi este cel ce discerne gândurile şi intenţiile inimii.
13 Şi nu este creatură care să nu fie arătată înaintea lui, ci toate sunt goale şi deschise ochilor celui cu care avem a face.
14 Văzând atunci că avem un mare preot însemnat, care a trecut în ceruri, pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, să ţinem strâns mărturisirea noastră.
15 Fiindcă nu avem un mare preot care nu poate să simtă compasiune pentru neputinţele noastre, ci în toate a fost ispitit asemenea nouă, totuşi fără păcat.
16 Să ne apropiem aşadar cutezător de tronul harului, ca să obţinem milă şi să găsim har pentru a ajuta în timp de nevoie.