1 Căci fiecare mare preot luat dintre oameni este rânduit pentru oameni în cele privitoare la Dumnezeu, ca să ofere deopotrivă daruri şi sacrificii pentru păcate;
2 El, care poate avea compasiune pentru cei neştiutori şi rătăciţi, pentru că şi el este cuprins de neputinţă.
3 Şi din cauza acesteia este dator să aducă sacrificii pentru păcate, precum pentru popor, aşa şi pentru el însuşi.
4 Şi nimeni nu îşi ia singur această onoare, ci acela chemat de Dumnezeu, precum Aaron.
5 Tot astfel şi Cristos nu s-a glorificat pe sine însuşi ca să fie făcut mare preot, ci acela care i-a spus lui: Tu eşti Fiul meu, astăzi te-am născut.
6 Aşa cum şi spune în alt loc: Tu eşti preot pentru totdeauna, după rânduiala lui Melchisedec.