1 Vai celor din Sion, care sunt în tihnă, şi se încred în muntele Samariei, care sunt numiţi mai marii naţiunilor, la care a venit casa lui Israel!
2 Treceţi la Calne şi vedeţi; şi de acolo mergeţi la Hamatul cel mare; apoi coborâţi la Gatul filistenilor; sunt ele mai bune decât aceste împărăţii? Sau graniţa lor este mai mare decât graniţa voastră?
3 Voi care îndepărtaţi ziua cea rea şi faceţi să se apropie scaunul violenţei;
4 Care vă culcaţi pe paturi de fildeş şi vă întindeţi pe divanurile lor şi mâncaţi mieii din turmă şi viţeii din mijlocul staulului;
5 Care cântaţi la sunetul violei şi inventaţi instrumente de muzică pentru voi, precum David;
6 Care beţi vin din boluri şi vă ungeţi cu unguentele cele mai alese; dar ei nu se mâhnesc pentru nenorocirea lui Iosif.
7 De aceea acum vor merge captivi cu cei dintâi care merg captivi şi banchetul celor care s-au întins va fi luat.
8 Domnul Dumnezeu a jurat pe sine însuşi, spune Domnul Dumnezeul oştirilor: Detest maiestatea lui Iacob şi îi urăsc palatele; de aceea voi da cetatea cu tot ce este în ea.
9 Şi se va întâmpla, dacă rămân zece oameni într-o casă, că ei vor muri.
10 Şi unchiul unui om și cel care îl arde, îl va ridica să scoată oasele din casă şi va spune celui de lângă laturile casei: Mai este cineva cu tine? Şi el va spune: Nu. Atunci el va spune: Tăcere, pentru că nu putem aminti despre numele Domnului.
11 Pentru că, iată, Domnul porunceşte şi va lovi casa cea mare cu spărturi şi casa cea mică cu crăpături.
12 Vor alerga caii pe stâncă? Va ara cineva acolo cu boii? Pentru că aţi întors judecata în fiere şi rodul dreptăţii în cucută;
13 Voi care vă bucuraţi într-un lucru de nimic, care spuneţi: Nu ne-am luat noi coarne prin tăria noastră?
14 Dar, iată, voi ridica împotriva voastră o naţiune, casă a lui Israel, spune Domnul Dumnezeul oştirilor; şi ei vă vor chinui de la intrarea Hamatului până la râul pustiului.