5 Spunând: Când va trece luna nouă, ca să vindem grâne? şi sabatul, ca să punem înainte grâu, făcând efa mică şi şekelul mare, şi prin înşelăciune falsificând balanţele?
6 Ca să cumpărăm pe săraci pentru argint şi pe nevoiaşi pentru o pereche de încălţăminte; da, şi să vindem codina grâului?
7 Domnul a jurat pe maiestatea lui Iacob: Cu siguranţă nu voi uita vreuna din lucrările lor.
8 Să nu se cutremure ţara pentru aceasta, şi să nu se jelească oricine care locuieşte în ea? Şi se va ridica în întregime ca un potop; şi va fi lepădată şi înecată, precum prin potopul Egiptului.
9 Şi se va întâmpla în acea zi, spune Domnul Dumnezeu, că voi face ca soarele să apună la amiază şi voi întuneca pământul în plină zi;
10 Şi voi preface sărbătorile voastre în jale şi toate cântările voastre în plângere; şi voi aduce pânză de sac pe toate coapsele şi chelie pe fiecare cap; şi o voi face ca jalea pentru singurul fiu şi sfârşitul ei ca o zi amară.
11 Iată, vin zilele, spune Domnul Dumnezeu, că voi trimite o foamete în ţară; nu foamete de pâine, nici sete de apă, ci de auzire a cuvintelor Domnului;