1 Am văzut pe Domnul stând în picioare pe altar; şi el a spus: Loveşte pragul de sus al uşii, ca uşorii să se clatine; şi retează-le capul, la toţi; iar eu voi ucide pe ultimul dintre ei cu sabia; cel care fuge dintre ei nu va fugi departe şi cel care scapă dintre ei nu va fi eliberat.
2 Chiar dacă ar săpa până în iad, de acolo îi va lua mâna mea; chiar dacă s-ar cățăra până la cer, de acolo îi voi coborî;
3 Şi chiar dacă s-ar ascunde pe vârful Carmelului, voi cerceta şi îi voi lua de acolo; şi chiar dacă ar fi ascunşi dinaintea ochilor mei pe fundul mării, de acolo voi porunci şarpelui şi el îi va muşca;
4 Şi chiar dacă merg în captivitate în faţa duşmanilor lor, de acolo voi porunci sabiei şi îi va ucide; şi îmi voi pune ochii asupra lor pentru rău şi nu pentru bine.
5 Şi Domnul Dumnezeul oştirilor este cel care atinge ţara şi ea se va topi şi toţi cei ce locuiesc în ea vor jeli; şi se va ridica în întregime ca un potop şi se va îneca precum prin potopul Egiptului.
6 El este cel ce îşi zideşte locurile de sus, unele peste altele, în cer şi a întemeiat ceata sa peste pământ; cel ce cheamă apele mării şi le toarnă pe faţa pământului, Domnul este numele său.
7 Nu îmi sunteţi voi precum copiii etiopienilor, copii ai lui Israel? spune Domnul. Nu l-am adus eu pe Israel din ţara Egiptului şi pe filisteni din Caftor şi pe sirieni din Chir?