17 El a scris de asemenea scrisori să defaime pe Domnul Dumnezeul lui Israel şi să vorbească împotriva lui, spunând: Precum dumnezeii naţiunilor altor ţări nu au eliberat poporul lor din mâna mea, tot astfel Dumnezeul lui Ezechia nu va elibera pe poporul său din mâna mea.
18 Atunci au strigat cu voce tare în limba evreilor către poporul din Ierusalim care era pe zid, să îi înspăimânte şi să îi tulbure, ca să poată lua cetatea.
19 Şi au vorbit împotriva Dumnezeului Ierusalimului, ca împotriva dumnezeilor oamenilor pământului, cei făcuţi prin lucrarea mâinilor omului.
20 Şi din această cauză împăratul Ezechia şi profetul Isaia, fiul lui Amoţ, s-au rugat şi au strigat către cer.
21 Şi Domnul a trimis un înger, care a stârpit pe toţi războinicii viteji şi conducătorii şi căpeteniile din tabăra împăratului Asiriei. Astfel el s-a întors cu ruşine pe faţă în propria lui ţară. Şi când a intrat în casa dumnezeului său, cei care au ieşit din propriile lui adâncuri l-au ucis acolo cu sabia.
22 Astfel Domnul a salvat pe Ezechia şi pe locuitorii Ierusalimului din mâna lui Sanherib, împăratul Asiriei, şi din mâna tuturor celorlalţi şi i-a călăuzit de fiecare parte.
23 Şi mulţi au adus ofrande Domnului la Ierusalim şi daruri lui Ezechia, împăratul lui Iuda, astfel încât el a fost preamărit înaintea ochilor tuturor naţiunilor de atunci înainte.