1 Şi, când Solomon a sfârşit rugăciunea, focul s-a coborât din cer şi a mistuit ofranda arsă şi sacrificiile; şi gloria Domnului a umplut casa.
2 Şi preoţii nu au putut intra în casa Domnului, deoarece gloria Domnului umpluse casa Domnului.
3 Şi când toţi copiii lui Israel au văzut cum focul a coborât, şi au văzut gloria Domnului asupra casei, s-au plecat cu faţa la pământ pe pavaj şi s-au închinat şi au lăudat pe Domnul, spunând: Fiindcă el este bun; că a lui milă dăinuieşte pentru totdeauna.
4 Atunci împăratul şi tot poporul au oferit sacrificii înaintea Domnului.
5 Şi împăratul Solomon a adus un sacrificiu de douăzeci şi două de mii de boi şi o sută douăzeci de mii de oi; astfel împăratul şi tot poporul au dedicat casa lui Dumnezeu.
6 Şi preoţii au stat în serviciile lor; leviţii de asemenea cu instrumentele muzicale ale Domnului, pe care împăratul David le-a făcut ca să laude pe Domnul, deoarece mila lui dăinuieşte pentru totdeauna, cu cântarea de laudă a lui David în mâna lor; şi preoţii au sunat trâmbiţele înaintea lor şi tot Israelul a stat în picioare.
7 Mai mult, Solomon a sfinţit mijlocul curţii care era înaintea casei Domnului, căci acolo a adus el ofrande arse şi grăsimea ofrandelor de pace, deoarece altarul de aramă pe care Solomon îl făcuse nu era în stare să primească ofrandele arse şi darurile de mâncare şi grăsimea.