7 Pleacă din prezenţa unui om prost, când nu găseşti în el buzele cunoaşterii.
8 Înţelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuinţa proştilor este înşelăciune.
9 Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepţi este favoare.
10 Inima îşi cunoaşte propria ei amărăciune, şi un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11 Casa celor stricaţi va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
12 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârşitul ei sunt căile morţii.
13 Chiar în râs inima este plină de durere, şi sfârşitul acelei veselii este întristare.