1 Credința este o încredere în lucrurile nădăjduite, o certitudine cu privire la lucrurile nevăzute.
2 Prin aceasta cei din vechime au fost vorbiți de bine.
3 Prin credință înțelegem că veacurile au fost create prin Cuvântul lui Dumnezeu, așa încât ceea ce se vede a fost făcut din lucruri care nu se văd.
4 Prin credință I-a adus Abel lui Dumnezeu o jertfă mai bună decât a lui Cain. Prin aceasta s-a spus despre el că este drept, atunci când Dumnezeu a vorbit de bine despre darurile sale. El a murit, însă prin credința sa, el încă vorbește.
5 Prin credință a fost luat Enoh, ca să nu vadă moartea. Și n-a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu l-a luat. Căci înainte de strămutarea lui s-a depus mărturie că Îi era plăcut lui Dumnezeu.
6 Și fără credință este imposibil să-I fim plăcuți, pentru că oricine se apropie de El trebuie să creadă că El există și că îi răsplătește pe cei ce-L caută.
7 Prin credință a ascultat Noe, când a fost avertizat cu privire la lucruri pe care el încă nu le vedea, și a construit o arcă, pentru a-și salva familia. Prin aceasta el a condamnat lumea și a devenit un moștenitor al dreptății care este potrivit cu credința.
8 Prin credință a ascultat Avraam când a fost chemat să plece și să se ducă într-un loc pe care urma să-l primească drept moștenire și a ieșit fără să știe unde se duce.
9 Prin credință a stat el în țara promisă, ca într-o țară străină, locuind în corturi, cu Isaac și Iacov, care erau moștenitori, împreună cu el, ai aceleiași promisiuni.
10 Căci el aștepta cetatea care are temelii, al cărei arhitect și constructor este Dumnezeu.
11 Prin credință a primit Sara puterea de a avea o sămânță, chiar dacă ea era stearpă, iar Avraam era înaintat în vârstă, deoarece el L-a considerat credincios pe Cel Ce a promis.
12 De aceea, dintr-un singur om – și acesta aproape mort – s-au născut urmași atât de numeroși ca stelele de pe cer și fără număr ca nisipul de pe țărmul mării.
13 Toți aceștia au murit crezând, însă fără să primească lucrurile promise, ci doar le-au văzut de departe, le-au salutat și au mărturisit că sunt străini și peregrini pe pământ.
14 Cei care vorbesc în acest fel arată că sunt în căutarea unei patrii.
15 Dacă ei s-ar fi gândit la țara din care au plecat, ar fi avut ocazia să se întoarcă în ea,
16 însă ei aspirau după o țară mai bună, adică una cerească. De aceea, lui Dumnezeu nu-I este rușine să fie numit Dumnezeul lor, pentru că El a pregătit o cetate pentru ei.
17 Prin credință l-a jertfit Avraam pe Isaac, atunci când a fost pus la încercare; el, cel care a primit promisiunile, a fost gata să-și jertfească singurul fiu,
18 chiar dacă i se spusese: „Prin Isaac își va primi numele sămânța ta.“
19 El s-a gândit că Dumnezeu poate să învie pe cineva din morți și, figurat vorbind, așa l-a primit înapoi.
20 Prin credință i-a binecuvântat Isaac pe Iacov și pe Esau cu privire la viitor.
21 Prin credință i-a binecuvântat Iacov, când era pe moarte, pe fiecare dintre fiii lui Iosif și s-a închinat rezemându-se pe vârful toiagului său.
22 Prin credință a vorbit Iosif la sfârșitul vieții sale despre exodul poporului Israel și a dat porunci cu privire la oasele sale.
23 Prin credință a fost ascuns Moise de către părinții săi timp de trei luni, după ce s-a născut – pentru că au văzut că era un copil frumos și nu s-au temut de porunca împăratului.
24 Prin credință a refuzat Moise, când a crescut, să fie numit „fiul fiicei lui Faraon“,
25 alegând mai degrabă să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu, decât să se bucure de păcat pentru puțin timp.
26 El a considerat abuzul suferit pentru Cristos ca fiind o bogăție mai mare decât bogățiile Egiptului, pentru că el își ațintise privirea la răsplata viitoare.
27 Prin credință a ieșit din Egipt, fără să se teamă de mânia monarhului; el a perseverat, ca și când L-ar fi văzut pe Cel Ce este nevăzut.
28 Prin credință a instaurat Paștele și stropirea cu sânge, pentru ca Nimicitorul să nu-i omoare pe întâii lor născuți.
29 Prin credință a trecut poporul prin Marea Roșie ca pe uscat. Când au încercat însă și egiptenii lucrul acesta, s-au înecat.
30 Prin credință au căzut zidurile Ierihonului, după ce le înconjuraseră timp de șapte zile.
31 Prin credință n-a pierit prostituata Rahav împreună cu cei neascultători, pentru că i-a primit bine pe spioni.
32 Și ce-aș mai putea spune? N-am suficient timp să vorbesc despre Ghedeon, Barak, Samson, Iefta, David, Samuel și despre profeți.
33 Prin credință au cucerit ei regate, au administrat dreptatea, au obținut promisiunile, au închis gurile leilor,
34 au stins furia flăcărilor, au scăpat de tăișul sabiei; din oameni slabi au fost făcuți oameni puternici, au devenit tari în război, au alungat armatele străine;
35 femeile și-au primit morții înviați; unii au fost torturați și au refuzat să fie eliberați, ca să obțină o înviere mai bună,
36 alții au îndurat batjocură și biciuire, și chiar lanțuri și închisoare,
37 au fost împroșcați cu pietre, au fost tăiați în două cu fierăstrăul, au fost uciși cu sabia, au umblat îmbrăcați în piei de oi și de capre; săraci, persecutați, chinuiți,
38 ei, de care lumea nu era vrednică, au pribegit prin pustie și prin munți, prin peșteri și prin gropile pământului.
39 Ei toți au fost vorbiți de bine pentru credința lor, însă n-au primit ceea ce a fost promis,
40 întrucât Dumnezeu a ales dinainte un plan mai bun pentru noi, ca să nu fie ei făcuți desăvârșiți fără noi.