6 și care totuși au căzut, să fie aduși înapoi la pocăință, întrucât ei Îl răstignesc din nou pe Fiul lui Dumnezeu și-L fac de ocară.
7 Când pământul absoarbe ploaia care, deseori, cade pe el și dă plante care sunt folositoare celor pentru care este cultivat, el primește binecuvântarea de la Dumnezeu.
8 Dacă însă dă spini și mărăcini, atunci nu este de nici un folos și urmează să fie blestemat; sfârșitul lui va fi în foc.
9 Chiar dacă vorbim astfel, preaiubiților, suntem convinși, în ce vă privește, de lucruri mai bune și care însoțesc mântuirea.
10 Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite lucrarea voastră și dragostea pe care ați arătat-o pentru Numele Lui, faptul că i-ați slujit pe sfinți și continuați s-o faceți.
11 Dorim mult ca fiecare dintre voi să arate aceeași sârguință până la sfârșit, astfel încât să se împlinească ceea ce nădăjduiți.
12 Să nu fiți leneși, ci fiți imitatori ai celor ce, prin credință și răbdare, moștenesc promisiunile!