9 Chiar dacă vorbim astfel, preaiubiților, suntem convinși, în ce vă privește, de lucruri mai bune și care însoțesc mântuirea.
10 Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite lucrarea voastră și dragostea pe care ați arătat-o pentru Numele Lui, faptul că i-ați slujit pe sfinți și continuați s-o faceți.
11 Dorim mult ca fiecare dintre voi să arate aceeași sârguință până la sfârșit, astfel încât să se împlinească ceea ce nădăjduiți.
12 Să nu fiți leneși, ci fiți imitatori ai celor ce, prin credință și răbdare, moștenesc promisiunile!
13 Când Dumnezeu i-a făcut o promisiune lui Avraam, pentru că nu avea pe nimeni mai mare pe care să jure, a jurat pe Sine Însuși,
14 spunând: „Te voi binecuvânta cu adevărat și-ți voi înmulți foarte mult urmașii.“
15 Și astfel, fiindcă a așteptat cu răbdare, a obținut promisiunea.