1 Fraților, dorința inimii mele, rugăciunea mea către Dumnezeu pentru israeliți, este ca ei să fie mântuiți.
2 Căci pot mărturisi despre ei că au râvnă pentru Dumnezeu, însă fără a fi întemeiată pe cunoaștere.
3 Căci, întrucât n-au cunoscut dreptatea pe care o oferă Dumnezeu, au căutat să-și stabilească o dreptate a lor înșiși și nu s-au supus astfel dreptății pe care o oferă Dumnezeu.
4 Căci Cristos este sfârșitul Legii, pentru ca să existe o dreptate pentru oricine crede.
5 Moise scrie despre dreptatea pe care o dă Legea, astfel: „Omul care împlinește aceste lucruri va trăi prin ele.“
6 Însă dreptatea care vine prin credință spune așa: „Să nu zici în inima ta: «Cine se va înălța la cer?»“– adică pentru a-L coborî pe Cristos –
7 „sau: «Cine va coborî în Adânc?»“– adică pentru a-L ridica pe Cristos dintre cei morți!
8 Și atunci, ce spune ea? „Cuvântul este aproape de tine; este în gura ta și în inima ta.“ Acesta este cuvântul credinței, cel pe care-l propovăduim.
9 Dacă deci Îl mărturisești cu gura ta pe Isus ca Domn și crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morți, vei fi mântuit.
10 Căci prin credința din inimă se primește dreptatea și prin mărturisirea cu gura se primește mântuirea;
11 întrucât Scriptura spune: „Oricine crede în El nu va fi făcut de rușine.“
12 Nu este nici o deosebire între iudeu și grec, deoarece Același Domn este Domnul tuturor și dă cu generozitate tuturor celor ce-L cheamă,
13 fiindcă „oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit!“
14 Așadar, cum Îl vor chema pe Cel în Care n-au crezut? Și cum vor crede în Cel despre Care n-au auzit? Și cum vor auzi, fără ca cineva să le predice?
15 Și cum să predice, dacă nu sunt trimiși? Așa cum este scris: „Cât de frumoase sunt picioarele celor ce aduc vești bune!“
16 Însă nu toți au acceptat veștile bune, pentru că Isaia spune: „Doamne, cine a crezut mesajul nostru?“
17 Astfel, credința vine prin auzire, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Cristos.
18 Însă eu întreb: n-au auzit ei? Ba da! Căci:„Glasul lor a străbătut întreg pământul și cuvintele lor au ajuns până la marginile lumii.“
19 Însă eu întreb: oare n-a înțeles Israel? Mai întâi, Moise spune: „Eu vă voi provoca la gelozie prin ceea ce nu este un neam; vă voi mânia printr-un neam fără pricepere.“
20 Iar Isaia este atât de îndrăzneț, încât spune: „Am fost găsit de cei ce nu Mă căutau; M-am făcut cunoscut celor ce nu întrebau de Mine.“
21 Însă, despre Israel, spune: „Toată ziua Mi-am întins mâinile către un popor neascultător și împotrivitor.“#+ 10:21 Vezi Is. 65:2