10 Dar în ce împrejurări i-a fost socotită: când era circumcis sau când era necircumcis? Nu când era circumcis, ci când era necircumcis.
11 Apoi a primit semnul circumciziei ca un sigiliu al dreptății pe care o primise prin credință, pe când era necircumcis, astfel încât el să poată fi atât tatăl tuturor celor ce cred fără să fie circumciși, pentru ca să li se socotească și lor dreptatea aceasta,
12 cât și tatăl celor circumciși care nu doar că sunt circumciși, dar urmează și exemplul credinței pe care a avut-o strămoșul nostru Avraam înainte de a fi circumcis.
13 Avraam sau sămânța lui au primit promisiunea că vor moșteni lumea nu prin Lege, ci prin dreptatea care vine prin credință.
14 Căci dacă moștenitori ar fi cei ce sunt sub Lege, atunci credința n-ar mai însemna nimic, iar promisiunea ar fi fără valoare,
15 întrucât Legea aduce mânie. Unde nu există Lege, nu există nici abatere.
16 De aceea este prin credință: ca să poată fi prin har, așa încât promisiunea să fie valabilă pentru toți urmașii, nu doar pentru cei ce sunt sub Lege, ci și pentru cei ce au credința lui Avraam, care este tatăl nostru, al tuturor,