16 Nu știți că atunci când vă oferiți pe voi înșivă ca sclavi ca să ascultați de cineva, sunteți sclavii celui de care ascultați: fie ai păcatului, care duce la moarte, fie ai ascultării, care duce la dreptate?
17 Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru că, deși erați sclavi ai păcatului, ați ascultat din inimă de modelul de învățătură căruia i-ați fost încredințați,
18 ați fost eliberați de păcat și ați devenit sclavi ai dreptății!
19 Vorbesc în felul oamenilor, din cauza neputinței firii voastre. Așa cum v-ați dat mădularele să fie sclave ale necurăției și fărădelegii, în vederea fărădelegii, tot așa acum, dați-vă mădularele ca sclave ale dreptății, în vederea sfințirii.
20 Căci atunci când erați sclavi ai păcatului erați liberi în ce privește dreptatea.
21 Și ce roade aduceați atunci? Roade de care acum vă este rușine, pentru că sfârșitul acestor lucruri este moartea!
22 Însă acum, fiind eliberați de păcat și devenind sclavi ai lui Dumnezeu, aveți ca rod sfințirea, iar ca sfârșit viața veșnică.