10 Dar dacă ne vor zice să urcăm la ei, atunci vom urca, căci acesta este pentru noi semnul că Domnul îi dă în mâinile noastre.
11 Așadar, s-au arătat amândoi garnizoanei filistene, iar filistenii au zis: „Priviți! Evreii ies din vizuinile în care s-au ascuns!“
12 Bărbații din garnizoană au strigat către Ionatan și către cel ce-i ducea armele, spunându-le: „Veniți sus la noi și vă vom arăta noi!“ Atunci Ionatan i-a spus celui ce-i ducea armele: „Urcă-te după mine pentru că Domnul i-a dat în mâna lui Israel.“
13 Ionatan s-a cățărat, folosindu-se de mâini și de picioare, iar cel ce-i ducea armele îl urma. Filistenii cădeau înaintea lui Ionatan, iar cel ce-i ducea armele venea în urma lui și-i omora.
14 În acest prim atac, Ionatan și cel ce-i ducea armele au ucis aproape douăzeci de bărbați pe o întindere de o jumătate de iugăr de pământ.
15 Groaza a cuprins întreaga oștire: pe cei din tabără, pe cei din câmpie, pe cei din garnizoană și pe cei care ieșiseră să pustiască, iar pământul se cutremura. Groaza aceasta a fost trimisă de Dumnezeu.
16 Străjerii lui Saul, care se aflau în Ghiva lui Beniamin, s-au uitat și au văzut oștirea împrăștiindu-se în toate părțile.